La inceputul acestei lucrari voi defini emotiile, si voi prezenta cateva generalitati ale emotiilor, dupa care voi continua cu expunerea teoriilor acestora.

Una dintre functiile importante controlate sau mediate de maduva spinarii este reprezentata de starile emotionale, care apar frecvent ca efect al satisfacerii sau manifestarii unor tendinte biologice.

Emotiile se definesc ca stari afective, de scurta durata, care traduc un specific al relatiilor mele cu un obiect sau o situatie, deci au un caracter situational (Andrei Cosmovici). Emotiile pot fi declansate de o imprejurare reala sau de una imaginara (gandul ca politia poate fi pe urmele sala sperie talharul care are banii furati in geamantan). Intensitatea lor e foarte variata: poate fi vaga, mijlocie, dar si foarte mare , zguduind intregul organism.

Atat in vorbirea curenta , cat si in lucrarile de specialitate psihologica, emotiile sunt frecvent identificate cu sentimentele , cum ar fi iubirea si ura (dar sunt multe feluri de iubire: de tata , de sot , de prieten , dragoste de munca, de patrie etc. dupa cum exista si variate obiecte ale urii: fata de un rival , de un dusman , hot, secta, o ideologie etc). Intorcandu-ne la marii filozfi care au analizat afectivitatea , constatam o asemenea lipsa de diferentiere. Astfel, Rene Descartes, in lucrarea sa Les passions de l’ame (Pasiunile Sufletului) descrie 40 de „pasiuni”, printre care figureaza , pe langa emotii , sentimente , dorinte si chiar trasaturi de caracter. Dar marele filosof francez considera ca toate isi au originea in numai 6 pasiuni primitive: mirarea, iubirea,ura,dorinta,bucuria si tristetea. Toate celelalte n-ar fi decat varietati ale acestora sau rezultatul unor combinari ale lor. Cum se vede 3 din pasiunile fundamentale sunt emotii,doua-sentimente,iar una,dorinta, constituie o denumire generica in care pot figura nenumarate aspiratii.¹ 45992lys99pcr8d

Emotiile se asociaza in cupluri contradictorii (bucurie-tristete, manie-relaxare, admiratie-dispret, simpatie-antipatie ), imprimand polaritatea caracteristica vietii afective. De aici si dihotomia clasica : emotii stenice care sporesc activitatea, maresc forta si energia persoanei, si emotii astenice , care diminuiaza energia si activismul persoanei. Aceasta polaritate rezulta din corespondenta, respectiv discordanta dintre nevoile, convingerile , obisnuintele individului si situatiile sau evenimentele vietii.

Teoria intelectualista a fost elaborata la inceputul secolului trecut si apartine lui Herbart si Nahlowski. Ei erau adeptii unei psihologii asociationiste, care dadea o mare importanta reprezentarilor si asocierilor . Acesti filosofui au explicat emotiile prin dinamica reprezentarilor. O stare afectiva ar lua nastere din interactiunea imaginilor. De exemplu, acordul dintre reprezentari produce bucurie, in timp ce conflictul dintre ele genereazaa tristetea. Trairile afective odata aparute dau nastere unei serii de modificari organice. Astfel, vestea mortii unui bun prieten imi aduce imaginea lui in minte, care imi evoca numeroase amintiri fericite , petreceri,glume,discutii, dar acestea sunt stavilite de noua reprezentare a trupului sau neansufletit, imobil si rece.Ciocnirea lor brutala constituie ceea ce noi presimtim ca fiind o adanca tristete,durere.

Conceptia intelectualista era unilaterala si simplista facand emotia reductibila la actul de cunoastere.

Teoria fiziologica periferica e legata si ea de doua nume: William James si Carl Lange; intre ei au fost unele deosebiri , dar James , cunoscut filosof este acela care a contribuit la raspandirea punctului sau de vedere-o viziune paradoxala. Potrivit versiunii clasice, succesiunea cauzala in determinismul emotiei ar fi: stimulul( situatia)®perceptia situatiei®emotia®expresia emotiilor (mimica,modificari fiziologice). William James rastoarna aceasta ordine si propune alta: stimul®perceptia stimulului®expresia emotionala®emotia. Noi rationam gresit , spunea el. Consideram ca, vazand ursul in padure, ma sperii si atunci devin palid, mi se zbarleste parul, tremur , etc . De fapt ordinea ar fi inversa: vad ursul, incep sa tremur, palesc etc ,si constiinta acestor modificari fiziologice este ceea ce numesc eu frica. Deci perceptia atrage dupa sine modificarile fiziologice. Iar constiinta acestora constituie ceea ce eu numesc emotie. Nu fiindca sunt trist plang , ci invers, fiindca plang ma simt trist. yc992l5499pccr

Aceasta conceptie a lui James isi are radacina intr-o intamplare din copilarie.Un veterinar se ocupa de un cal bolnav.La un moment dat , sectionand o artera a tasnit un suvoi de sange. James, care asista, a lesinat fara sa fi avut timp de reflexiune.

Fiziologic,succesiunea evenimentelor apare astfel: stimulul (S)®perceperea stimulului(PS)®excitatia reflexa a organelor interne si a musculaturii striate (EO)®perceptia reactiilor viscerale si somatice®emotia (E). Sursa emotiilor o constituie – dupa James – excitatiile , semnalele provenite de la viscere, muschi, etc, reflectarea in creier ca senzatii. Trairea emotionala nu ar fi decat o reverberatie a viscerelor, o cenestezie somatica,o colectie de semnale interoceptive.³

Teoria lui James – Lange are meritul de a fi subliniat importanta modificarilor fiziologice – mai ales in cazul emotiilor-soc (afectelor), care fusese neglijate de teoriile intelectualioste, incolo sunt multe argumente impotriva punctului lor de vedere. Mai intai fiziologic, inregistrand precis diferitele transformari fiziologice produse in emotii, n-au reusit sa stabileasca un profil absolut specific pentru fiecare emotie, intrucat, asa cum am vazut , exista manifestari care apar in 2-3 emotii distincte, apoi chjiar aceeasi emotie se poate exterioriza in moduri diferite, aproape contrarii.

Apoi, intensitatea unei trairi afective nu e deloc proportionala cu cea a exteriorizarilor si a manifestarilor corporale.De pilda la o inmormantare o ruda plange, se vaieta,se framanta, dar peste cateva ore o gasim intr-un restaurant glumind si razand cu prietenii.pe cand o alta persoana care sta mai mult imobila si nu spune nimic, este influjentata de aceasta pierdere luni de zile,ceea ce se observa din modul ei de comportare, din tristetea prezenta, prin felul ei de a gandi si privi viata. E clar ca ea a fost mai puternic afectata de acest deces , insa manifestarile ei exterioare, ca si modificarile fiziologice au fost mult mai slabe decat in primul caz.

La intrebarea „Ce este primar „ si „Ce este secundar in emotie”, se raspunde: Primar este evenimentul neurovegetativ, iar secundar este trairea emotionala. In consecinta, emotia apare ca un simplu epifenomen, un fapt subiectiv fara eficienta.Ea ar avea doar functia de a dubla , pe planul constiintei , o stare organica , fiind proiectia simpla a acesteia. In sens mai larg , constiinta ar fi un simplu dispozitiv de inregistrare a datelor intero - si proprioceptive furnizate de periferia organismului. Teoria lui James a fost numita periferica , intrucat reduce continutul emotional la senzatii de ordin periferic si in acelasi timp, fiziologica, pentru ca reactiile fiziologice apar ca fiind determinate in constituirea semnificatiei afective constiente.

Totusi , incidentul relatat de James(lesinul provocat de vederea sangelui) ne atrage atentia ca uneori o reactie emotiva poate fi in relatie cu un instinct.Puiii de cimpanzeu se sperie foarte tare vazand un sarpe, inainte de a avea vreo experienta legata de aceasta varietate. Tot asa un copil de numai cateva luni se sperie tare, daca te faci a-l scapa din brate, fara sa fii cazut vreodata.In asemenea cazuri, In adevar, simpla perceptie declanseaza o emotie , inaintea oricarei interpretari. Dar astfel de situatii sunt foarte rare, cel putin la om.

Aproximativ in acelasi timp – deceniul ultim al secolului trecut medicul filozof danez Lange reducea emotia la modificarile vasomotorii , adica la ceea ce simte individul ca efect al dilatarii si constrictiei vaselor sanguine , a modificarii afluxului sanguin in organe. Daca la James, emotia era cauzata de feed-back-ul modificarilor organice (somatice si vegetative) – fiind trairea subiectiva a acestor modificari – la C. Lange acest feed_back era doar vascular , vasomotor. Oricum emotia este redusa la perceptia schimbarilor corporale („Schimbarile corporale sunt emotii”-spunea Lange).

Aceasta teorie a fost infirmata de fapte .

Experiente- facute pe animale – de separarea creierului , de viscere , au aratat ca reactiile emotionale nu se suprima.In consecinta, emotia nu poate fi redusa la constiinta reactiilor viscerale si glandulare perifcerice.De asemenea ea nu poate si redusa la constiinta expresiilor motorii (mimica , gesturi). Dovada sunt faptele din clinica: bolnavii parkinsonieni , care au pierdut capacitatea de expresie mimica , pastreaza viata emotiva nuantata.Tot asa si bolnavii zisi pseudobulbari , atuinsi de ras si plans spasmodic, se constata usor rasul fara bucurie si lacrimile fara tristete.

Aceleasi date fiziologice arata ca modificarile viscerale au o aparitie si o evolutie destul de lenta pentru a putea fi considerate sursa de emotie. S-a verificat apoi ca producerea artificiala a unor modificari viscerale tipice – prin injectarea de substante de tipul andrenalinei nu aduc dupa sine trairea univoca a unei emotii specifice.

Teoria fiziologica periferica include o parte de adevar.Avand in vedere caracterul procesual al emotiei feed-back-ul vegetativ al organelor efectuare joaca un anumit rol: acesta intretine si uneori exagereaza intr-o anumita masura emotia. Este cunoscut de pilda, fenomenul de eurotototfobie (teama de a rosi) la adolescenti. Faptul ca tanarul roseste usor ceea ce devine perceptibil pentru altii-creeaza un sentiment negativ care , adaugandu-se la socul emotiv initial , intensifica emotia inclusiv sensibilitatea organica.Tot asa transpiratia , ca efect al emotiei , prin faptul ca este inregistrata de altii se transforma oarecum in cauza intensificand reactia insasi – ceea ce eclipseaza aspectul adaptiv al vietii de relatie (prin concentrarea asupra sa)

Cea mai importanta este aceea cunoscuta sub numele de teoria lui Cannon-Bard, formulata de primul si dezvoltata de al doilea.Nu toti psihologii au fost de acord cu aceasta idee. Interesant, Walter Cannon, care a descoperit reactia de „lupta sau fuga”, a elaborat o teorie complet diferita asupra modului in care iau nastere emotiile. Potrivit acestei teorii, trairea emotionala constituie prin excelenta un eveniment central.

W. Cannan, efectuand numeroase studii experimentale asupra creerului pisicii, a demonstrat rolul important pe care il are talamusul in declansarea expresiilor emotionale, cat si influienta inhibitoare a cortexului asupra acestei formatii subcorticale. Ca urmare , el a formulat o teorie dupa care rolul esential in emotii il are talamusul (de aceea a mai fost denumita si teoria talamica a emotiei). Succesiunea evenimentelor ar fi (dupa Cannon) urmatoarea: stimularea la nivelul receptorului determina impulsul catre talamus. De aici descarcarile talamice produc-la nivelul viscerelor si muschilor striati-modificarile vegetative si motorii caracteristice, iar simultan-gratie descarcarii ascendente spre contex-apare trierea emotionala. Este vorba de un aspect de simultaneilitate in principiu.

Sursa trairii afective rezida-dupa Cannon-in procesele talamice nu in cele vegetative. Conform cercetarilor modificarile organice apar aproape simultan cu trairea emotionala, fara a fi cauza acestuia. Mecanismul fiziologic al emotiei se transfera-in optica lui Cannon-intre diencefal si scoarta celebrala.

In concluzie, teoria Cannon-Bard afirma ca emotia pe care o simtim, cu alte cuvinte, starea psihologica pe care o avem, si reactia fiziologica care are loc sunt complet distincte si independente intre ele. Desi Cannon a investigat aceste modificari fiziologice, el credea ca mintea si corpul sunt complet separate si ca starea organismului nu influenteaza in nici un fel psihicul. Acest tip de abordare este cunoscut sub denumirea de dualism deorece aspectele psihologice si fiziologice sunt vazute separat.⁴

Teoria lui Cannor-Bard se deosebeste mult de punctul de vedere a lui W. James ⁵ In conceptia lui James, talamusul nu joaca nici un rol, cortexul declansand reactiile periferice, iar perceperea lor constituind emotia.Dupa Cannon-Bard, excitatiile senzoriale ajung in talamus, care le transmite la cortex : talamusul,dezinhibat de cortex, declanseaza modificarile musculare si viscerale, simultan informand si cortexul. Deci sursa trairii afective o constituie procesele talamice. Modificarile organice apar aproape instantaneu cu trairea emotionala si nu ele sunt cauza emotiei,emotia rezulta dintr-o excitare concomitenta a talamusului si cortexului.

In deceniile urmatoare (studiile lui Cannon-Bard datand din perioada 1920-1950) neurofiziologii au pus in lumina si rolul pe care-l au in emotii si alte formatii din creier, indeosebi sistemul limbic. Ca si Cannon, nu s-a mai negat rolul cortexului, dar atentia lor a avut in centru formatiile subcorticale.

Cercetarile ulterioare au scos in relief participarea si altor regiuni ale creerului in colaborarea emotiei.

Papezi si apoi McLean au propus explicatii bazate pe conexiuni corticatalamice, aratand ca participarea scoartei cerebrale este esentiala in ceea ce priveste aspectul subiectiv al emotiei, in timp ce hipotalamusul ramane centrul efector al expresiei emotionale ipoteza sistemului limbic a fost treptat completata si validata . Caracteristic acestui grup de teorii este faptul ca pun pe seama activitatii sistemului nervos central atat componenta subiectiva,cat si controlul, starilor vegetative si comportamentele. De regula, autorii amintiti extrapoleaza la om concluziile unor experiente efectuate pe animale. Ramane deschisa problema daca varietatea si complexitatea emotiilor umane admite o asemenea extindere.

Sistematizarea datelor culese in experientele fiziologice au dus la modele partiale, care ajung sa fie depasite progresiv prin integrarea unor informatii inedite in modele mai cuprinzatoare. Se contureaza ideea ca emotia reprezinta un sindrom organizat in care dimensiunea cognitiv-subiectiva, cea vegetativa si manifestarile motorii comportamentale isi au fiecare importanta lor. Oricum diversitatea trairilor emotionale este departe de a fi egalata de varietatea relativ redusa a tablourilor fiziologice corelate.

Teoriile cognitiv-fiziologice care domina scena psihologiei emotiei in ultimii douazeci de ani, se bazeaza pe datele unei experiente-efectuate mai ales cu subieti umani-in care se manipuleaza doi factori: componenta neurovegetativa si cortextul cognitiv-social.Se urmareste modul in care un anumit dublaj informational ce insoteste modificari fiziologice controlate , determina tipul de evaluare subiectiva in procesul emotional.

Magda Arnold (in 1950) a subliniat rolul evaluarii stimulilor situatiei. In primul rand aprecierea se face prin prisma impresiilor de placut-neplacut,dar survine si memoria dand un continut specific trairii emotionale. Cortextul se manifesta si activ,el da un impuls care initiaza reactia organismului.Desigur talamusul ramane initiatorul principalilor expresii emotionale, insa in urma unei excitari specifice primite de la formatiiile superioare iar modificarile periferice , printr-un feed-back, sunt sesizate de cortext ceea ce intensifica , de obicei emotia.Succesiunea fenomenelor ar fi urmatoarea: stimularea de origine senzoriala, perceptia, evaluarea,impulsul catrea actiune , expresiile emotionale (cu monificarile vegetative insotitoare) perceperea acestor reactii organice si reevaluarea emotionala.⁶

Intr-adevar , o situatie pentru a declansa o emotie trebuie sa fie interpretata si apreciata.Ursul liber in padure poate constitui un pericol,dar acelasi animal la circ dupa gratiile custii sale nu prezinta nici o amenintare.

Cu atat mai mult,reusita la un examen se citeste la fisier, deci implica o prelucrare abstracta si concluzii de ordin social, evaluarea fiind foarte complexa. Astfel activitatea corticala are un rol esential.

Acest lucru a fost evidentiat de o serie de cercetatori prin experimentele organizate.

S.Schachter si J.Singer (1962 au organizat un experiment interesant care a fost reluat apoi in diferite variante ⁷

Sub motivul ca testeaza un produs farmaceutic, ei au format doua laturi de camparatie dintre studenti pe baza acceptului benevol. Primul lot experimental i s-a administrat sub forma de injectie o solutie de epinefrina, iar lotului de control o solutie salina cu efecte neutre (placebo) Epinefrina ca substanta adrenalinica produce aproximativ aceleasi efecte cu acelea ale descarcaturilor sistemului nervos, simpatic: creste tensiunea sistolica, se accelereaza pulsul si ritmul respirator, se mareste concentratia de zahar in sange, eventual tremur muscular, etc. In cadru lotului experimental impartit la randul sau in trei grupe, se va obtine o activare a sistemului simpatic, marcata de modificarile amintite ceea, ce va lipsi in lotul de control la care s-a utilizat o solutie placebo.

Al doilea factor manuit in experiment a fost in formatia furnizata subietilor. Primul grup din lotul experimental a primit o informatie exacta despre simptomele fiziologice pe care le va resimti fiecare subiect intr-un interval de circa douazeci minute.Cel de-al doilea grup experimental nu primea nici o explicatie cu privire la efectele fiziologice ale injectiei in timp ce al treilea grup experimental era dezimformat,adica era avertizat asupra urmarilor injectiei in termeni inexacti.Pe scurt , cele trei conditii experimentale s-ar putea nota:Epi-Inf , Epi-Noninf si Epi-Dezinf.

In timpul celor 20 de minute, la care injectia urma sa-si faca efectul s-a adaugat o noua procedura.In camera in care se desfasura experienta se introducea,alaturi de subiectul experimental,un partener,un „complice” al cercetatorului, care era prezentat a fi in aceeasi situatie. Sarcina persoanei-complice era de a simula fie o stare de euforie,fie una de manie,in functie de programul stabilit, in vederea crearii unui context sugestiv controlat.Sensul procedurii era usor intrevazut:in conditiile in care subiectul experimental nu-si va putea explica starea sa psiho-fiziologica va accepta probabil sugestia contextului cognitiv creat ad-hoc.Rezultatul a fost ca grupul „Epi-Noninf si Epi-Dezinf” au imprumutat in mai mare masura sugestia contextului cognitiv, ceea ce releva importanta dublajului informational in evaluarea timpului de emotie.In acelasi timp, subiectii din grupul informat (Epi-Inf)si cei din lotul de control s-au lasat mult mai putin influentati de comportarea persoanelor-complice. Reiese ca o stare de activare pentru a fi incadrata intr-o emotie de frica sau de bucurie, este necesar sa fie dublata de anumiti factori cognitivi. Emotia cu eticheta ei , traite diferentiat ca „mania” sau „dezgust” etc. poate sa apara doar atunci cand cei doi factori-activarea fiziologica si momentul cognitiv-sunt integrati intr-o unitate.

Teoriile cognitiv fiziologice sustin ca o stare emotionala este produsul interactiunii intre doua componente: o activare fiziologica (marcata de o activitate simpatico-ridicata) si o cunoastere asupra cauzei activarii.In timp ce prima componenta este privita ca emotional nespecifica , ea determina numai intensitatea procesului emotional, informatia , cunoasterea este ceea ce determina calitatea starii afective.

Pe marginea acestei experiente s-a facut imediat remarca de ordin critic:explicatia propusa de autori postuleaza caracterul nespecific al activitatii simpatice,fapt contestat cel putin pentru emotiile fundamentale (mania , frica, bucuria)

Un alt experiment similar a fost imaginat de R.S.Lazarus. O serie de persoane au fost puse sa vizioneze un film in care se derula un groaznic accident si o operatie chirurgicala efectuata pe viu. In primul caz, aceste situatii erau insotite de un comentariu subliniind daunele,necazurile;in cel de-al doilea caz,comentariul era o descriere obiectiva,stiintifica,iar in cel de-al treilea caz,proiectia s-a efectuat fara nici o verbalizare. Inregistrarile obiective (reflexul electrodermal si ritmul cardiac) au indicat o emotie evidenta in prima situatie-absenta in celelalte doua. R.Lazarus a subliniat,in concluzie,rolul hotarator al factorului cognitiv⁸

Studii efectuate timp de 2 ani in Japonia au scos in evidenta variabilitatea expresiei emotionale in diferite culturi, care isi pun amprenta si asupra definirii spectrului de stimuli emotionali.

In procesele afective fuzioneaza asadar informatia despre situatia care produce emotia, relatia persoanei fata de situatie si modificarile vegetative si comportamentele care apar in organism.

BIBLIOGRAFIE

1. Andrei Cosmovici-„Psihologie generala” ,Iasi,Editura Polirom,1996,p.224

2. Rosca M.-Afectivitatea,in „Psihologia generala”(red.Al.Rosca),Bucuresti,E.D.P. , 1976

3. Landy F. ,Psychology:The Science of People,Prentince-Hall,Inc.Englawood Cliffs,N.Y,1986

4. Nicky Hayes,Sue Orrell-Introducere in psihologie,Bucuresti,Editura ALL Educational , 1993

5. Ciofu I.,Galu M.,Voicu C. – Tratat de psihofiziologie experimentala,Editura Academiei R.S.R,1978,p.269-273

6. Idem 5,p.280-281

7. Sartre J.P.-Esquisse d’une theorie des emotions,Paris,Hermon,1965

8. Idem 5,p.285

9. ALEXANDRINA CSIKI - --AUTOR (preluare totala )

Editare Si procesare de texte

• OpenOffice.org. În afară de Windows, al doilea software celebru de la Microsoft folosit de o mare parte a utilizatorilor de PC este Microsoft Office. Acesta din urmă costă cel puţin 400 ron pentru folosire personală sau educaţională, depăşind 600 ron pentru celelalte tipuri de licenţe. Puţini ştiu dar şi mai puţini folosesc suita office gratuită (liberă) OpenOffice.org, care conţine programe echivalente Word (Writer), Excel (Calc), Powerpoint (Impress), Acccess (Base). OpenOffice.org nu are eleganţa vizuală şi poate nici cele mai avansate funcţii ale corespondetului său comercial, Microsoft Office, dar are avantajul net că este GRATUIT. Include o binevenită funcţie de export PDF, iar kitul de instalare este mult mai mic decat MS Office, are cam 120 MB. Disponibil şi pentru Mac şi Linux.
• Notepad++ - editor avansat, rapid şi compact de text şi de cod sursă pentru programe. Poate fi folosit şi ca înlocuitor de notepad.
• Crimson Editor - editor cod sursă programe. Suportă mai mult de 100 limbaje de programare (prin evidenţierea sintaxei), fiind destinat mai mult programatorilor.
• DiffMerge - aplicaţie care permite compararea vizuală şi comasarea diferenţelor în fişierelor text. Disponibil şi pentru Mac şi Linux.
• WinMerge - similar DiffMerge, permite compararea vizuală şi comasarea diferenţelor în fişierelor text.

Recomandate: OpenOffice.org, Notepad++, şi DiffMerge.

Vizualizare şi creare fişiere PDF

• FoxIt Reader - oferă o interfaţă foarte asemănătoare cu Adobe Reader la o dimensiune a kitului de instalare mult mult mai mică. Este mai rapid şi mai robust în deschiderea şi afişarea documentelor decât Adobe Reader. Gratuit doar pentru folosire personală noncomercială.
• PDF-XChange Viewer - vizualizare şi adnotare fişiere PDF. Se poate adăuga şi evidenţia text, notiţe şi alte adnotari (inclusiv un set standar de ştampile gen CONFIDENTIAL, Top Secret, etc). Din cauza facilităţilor oferite este cea mai bună alegere din gama de utilitare vizualizare PDF.
• Adobe Reader - este probabil cel mai cunoscut program de vizualizare fişiere PDF, făcut de firma Adobe, cei care au şi creat formatul PDF. Versiunea curenta are un kit de instalare destul de măricel, Reader devenind din ce in ce mai încărcat de la o versiune la alta deşi face ce a făcut şi mai demult, adica afişeasză fişierele PDF.
• PDFCreator - se instalează ca imprimantă virtuală permiţând printarea în format PDF din orice program care are funţia de print. Fişierul rezultat are o mărime destul de mică.
• BullZip PDF Printer - similar PDFCreator, se instalează ca imprimantă virtuală permiţând convertirea oricărui document printabil sau imagine în format PDF. În plus oferă posibilitatea de combina fişiere PDF, protecţie cu parolă, şi adăugarea de text personalizat “watermark”.

Recomandate: FoxIt Reader dacă doriţi doar viteză şi vizualizare, PDF-XChange Viewer pentru funcţii de editare şi adnotare şi PDFCreator.

Vizualizare şi editare de imagini

• IrfanView - Este un foarte rapid şi compact program pentru vizualizare imagini. Include multe alte opţiuni printre care prezentare (slideshow), conversie în serie (batch), ajustare, editare, redimensionare, creare de panorama din imagini multiple, rotire automata în funcţie de datele EXIF, şi multe altele. Funcţionalitatea poate fi extinsă prin plug-inuri. Gratuit doar pentru folosire necomercială.
• FastStone Image Viewer - este un program pentru afişare, vizualizare, convertire şi editare de imagini cu o interfaţă uşor de folosit şi un set bogat de opţiuni printre care redimensionare, redenumire, ciuntire (crop), ajustarea culorilor (întărirea contrastului, estompare, luminozitate, contrast, convertire în gri, sepia, negativ, ajustare roşu/verde/albastru), filigran (watermark), îndepărtare ochi roşii, comparare şi altele. Mai include şi un mod foarte intuitiv de vizualizare pe întreg ecranul (full-screen) ce oferă acces rapid la informaţiile EXIF, afişarea pictogramelor (thumbnails) şi altele prin bările de unelte ascunse ce apar când se ajunge cu mouse-ul la cele 4 laturi ale ecranului. Alte opţiuni includ o lupă de foarte bună calitate, prezentare (slideshow) cu peste 150 de efecte de tranziţie, montaje de imagini, suport pentru scanner, captură de ecran, histogramă şi altele. Oferă suport pentru formatele grafice comune cât şi pentru RAW. Gratuit pentru utilizare necomercială.
• XNView - Poate să citescă şi să afişeze cam 400 de tipuri de imagini şi să convertească în peste 50. Afişează imaginile foarte repede şi pot fi vizualizate pe întreg ecranul, ca prezentare (slideshow), miniatură (thumbnails) sau creare pagină web. Este destul de capabil la a procesa imagini: se poate ajusta luminozitatea, culorile, se pot aplica filtre sau efecte, reduce (crop), redimensiona, etc. Aceste operaţii pot fi făcute şi în mod batch, adica pentru mai multe fişiere odată, cum ar fi reducerea dimensiunii pentru a fi trimise prin email. Se poate selecta şi limba română. Gratuit pentru folosire privată, non-profit şi educaţională.
• Paint.NET - este un editor de imagini gândit ca înlocuitor al Microsoft Paint. Programul oferă o interfaţă curată şi uşor de înţeles ce include toate uneltele obişnuite de editare precum şi ştampila de clonare şi diferite efecte de imagine. Utilizatorii mai avansaţi vor aprecia faptul că Paint.NET are suport pentru straturi (layere) cu transparenţă şi ajustarea de straturi. Alte opţiuni includ îndepărtarea ochilor roşii, redimensionare de imagine, întărire contrast (sharpen), anulare multiplă de modificări (undo) şi multe altele. Nu este la fel de puternic ca Gimp, dar este mai uşor de folosit.
• GIMP - este un program pentru retuşare, compunere şi creare de imagini. Poate fi folosit ca program de pictare, procesare în serie (batch), conversie, etc. Este corespondentul gratuit (dar nu clona) al Photoshop, pe care îl poate înlocui aproape complet. Folosirea tipică ar include crearea de imagini şi logo-uri, redimensionarea şi reducerea fotografiilor, modificarea culorilor, combinarea mai multor imagini în una singură, îndepăratarea trăsăturilor nedorite şi convertirea între diferite formate. Interfaţa necesită răbdare pentru acomodare, iar timpul de învăţare nu este scurt sau imediat.
• Picasa - este o unealtă puternică, uşor de folosit şi atractivă pentru gestionarea şi organizarea imaginilor digitale şi a fotografiilor. După instalare caută automat în calculator imagini şi filme şi le sortează în albume. Oferă diferite interfeţe şi moduri de a vedea pozele, inlusiv prezentare (slideshow) şi “linie a timpului” (timeline). Printre opţiuni are mutare şi redenumire fişiere, creare de albume, reparţii de bază a pozelor, îndepărtare ochi roşii, efecte vizuale, trimitere prin email, upload pe site/blog, import din camera foto (inclusiv formatul RAW), printare, scriere pe CD pentru arhivare sau cadou, creare de film, screensaver sau colaj din imagini, etc. Gratuit pentru folosire necomercială.

Multimedia - redare, editare, convertire audio / video şi inscripţionare CD/DVD

• Winamp -player-ul omniprezent de mp3-uri dar suportă şi o varietate de formate audio cât şi video.
• Exact Audio Copy - converteste (en: rip) CD-uri audio în mp3, wav, ogg, flac, ş.a. Este foarte popular pentru acurateţea mare şi abilitatea de a encoda fişierele de pe CD-uri audio deteriorate. Gratuit pentru folosire necomercială.
• CDex - converteşte (en: rip) CD-uri audio în mp3, wav, ogg, ş.a. Gratuit pentru folosire necomercială.
• mp3DirectCut - este o unealtă mică şi eficientă pentru tăierea directă a fişierelor mp3, fără să fie nevoie de decompresie. În acest fel se menţine calitatea audio originală. Are şi funcţii de editare (copiere, tăiere, alipire), înregistrare, schimbarea volumului, etc.
• Audacity - software pentru editare şi înregistrare audio. Permite înregistrare sunete, redare, import sau export fişiere WAV, mp3 şi altele. Editarea se poate face folosind comenzile de copiere (Copy), tăiere (Cut) şi lipire (Paste) cu refacere (Undo) nelimitată. În plus se pot mixa piese sau să se aplice diferite efecte.
• BSPlayer (ver. 1.37) - player video compact, porneşte şi răspunde la comenzi foarte repede. Va trebui sa-l downloadaţi de pe oldversion.com (ultima versiunde de acolo, 1.37) pentru că pe site-ul oficial varianta gratuită instalează un Adware enervant. Gratuit pentru folosire necomercială.
• VLC Media Player - player video şi DVD, nu are nevoie de codecuri. Dacă nu puteţi vizualiza un clip (cu alte playere), sunt şanse foarte mari ca VLC să se descurce.
• AVS DVD Player - este un player de DVD-uri care are codec-ul necesar inclus şi nu are nevoie de alt software pentru vizualizarea filmelor in format DVD. Programul oferă suport şi pentru formatele mp3, ogg, quicktime, VideoCD, Windows Media şi multe altele atât audio cât şi video.
• SUPER (folosiţi linkul Mirror download) - este o interfaţă pentru mai multe unelte pentru transcodare (sau convertire) de la un format audio sau video la altul. Util pentru a crea fişiere multimedia care să poată fi citite de playere mobile (iPod, etc) sau pentru a reduce mărimea unui fişier (cum ar fi cele filmate cu camera foto, care sunt puţin comprimate) prin encodarea cu un codec mai performant.
• K-Lite codec Pack (Full) - conţine 99% din codecurile video şi audio de care are nevoie un utilizator, inclusiv DivX, Xvid, MPEG 1/2, MP3, etc. Include şi MediaPlayer Classic, cu care puteţi vizualiza printre multe altele şi fişiere Adobe Flash (.flv, .swf) cum sunt cele de pe YouTube şi alte site-uri de conţinut video.
• DeepBurner - este un software de inscripţionare CD/DVD care permite crearea de CD-uri de date, audio şi DVD-uri. Mai mult, oferă posibilitatea inscripţionării imaginilor ISO, creare de imagini ISO şi ştergere de discuri RW. Mai include o unealtă pentru creare şi printare de etichete pentru CD/DVD şi permite proiectarea unui meniu de start pentru a porni documente sau programe de pe CD. Interfaţa este uşor de folosit, este organizată în diferiţi paşi şi permite drag/drop de fişiere. DeepBurner suportă toate formatele certificate pentru scriere, scriere extinsă (overburning, dacă este suportată şi de unitatea optică) şi ar trebui să funcţioneze cu toate toate unităţile optice IDE (Atapi), SCSI, USB şi FireWire.
• CDBurnerXP - este un progam uşor de folosit pentru scriere de CD-uri şi DVD-uri. Scrierea se poate face şi dintr-o imagine ISO, sau se poate salva imaginea unui CD/DVD în format ISO. Se pot crea CD-uri audio şi de date, scriere cu sesiune multiplă, encodare mp3 din CD audio, normalizare de fişisere WAV, ştergere de discuri RW şi convertire din formatul .bin sau .nrg (Nero) în .ISO

Administrare fişiere

• Free Commander -
• ExplorerXP -
• xplorer² - gratuit pentru folosire privată şi academică
• 7zip - arhivare/dezarhivare
• Quick ‘n Easy FTP Server - server FTP
• FileZilla client - client FTP

Navigare internet & comunicare online

• Comodo -
• Sophos Anti-RootKit - Anti-RootKit gratuit de la cel mai bun producator de antivirus din industria de profil.
• Mozilla Firefox -
• Opera -
• Internet Explorer -
• Mozilla Thunderbird -
• Yahoo Messenger -
• Windows Live Messenger -
• Google Talk -
• Skype -
• Pidgin (aka GAIM) -

Securitate

• Avira Antivir Personal Edition Classic -
• NOD 32
• AVGFree -
• Avast Home Edition - gratuit pentru folosire privata, non-comerciala. Necesită înregistrare pe site-ul companiei.
• BitDefender Free Edition -
• ZoneAlarm Firewall -

1. How to turn embedded files into images

Put any chart or table inside a PowerPoint file and you may have a lot more information embedded, than what you actually display on the slide.  That would be fine if you want your users to double click on the embedded object and edit it themselves, but what if you wanted the embedded information truly hidden?

All you need to do is select an area around the object, then select Grouping–> Ungroup –> Group.  This will instantly convert any objects in your selection into images so you don’t have to worry about your users double clicking on an embedded object and digging around.

2. How to save images from a PowerPoint deck

To extract pictures from a PowerPoint file, just export it as a HTML web page. (Click File –> Save As –> then Select .html from the File Format drop down menu).  All the images will neatly be stored in a directory for you.

Of course, if you only need a few images from the deck, just right click the image and select Save As Picture

3. How to master keyboard shortcuts for PowerPoint

Like all MS-Office programs, PowerPoint comes with it’s own set of keyboard shortcuts as well.  I’ve summarized 15 of my favourite ones which will shave off time from your presentation preparation.

4. How to save space with PowerPoint decks that have large images

To make your presentations more lightweight you should consider compressing images by slightly lowering the resolution or removing cropped areas which you’re never going to see anyway.  To do that, try the following:

• Step 1: Right click on any image to bring up the menu and choose Format Picture
• Step 2: Click on the Picture tab, then Click the Compress button
• Step 3: Select All pictures in document, Print, Compress pictures, and Delete cropped areas of pictures.

5. How to align objects better in a slide

PowerPoint has a very useful option called ‘Snap to Grid’ which allows all objects to be easily aligned on a slide, but snapping it onto a virtual grid on your slide.  To enable this:

• On the Drawing toolbar, point to Draw, and then click Grid and Guides
• Under Snap to, check it the Snap objects to grid check box is selected

Now drag a few objects around in a slide, and you’ll note that it’s much easier to align them properly.

6. How to move an object one pixel when your grid is turned on

Rather than turning the grid on and off every time you want to do some finer alignment, (e.g. moving an image one pixel to the left or right), all you need to do is hold the ‘Alt’ button and move the object with your mouse.  Holding down the ‘Alt’ button will override the grid settings.

7. How to easily change from CAPS to lower case (or vice versa)

If you have text that is in the wrong case, select the text, and then click Shift+F3 until it changes to the case style that you like. Clicking Shift+F3 toggles the text case between ALL CAPS, lower case, and Initial Capital styles.

Bonus tip #1: Change the default slide layout in PPT

Bonus tip #2: Summarize PPT slides efficiently

Bonus tip #3: You can also share PowerPoint presentations online with Slideshare

What other Powerpoint tips do you have?  Tell us in the comments! 

:-??             I don't know - New!
 %-(           not listening - New!
 :@)            pig
 3:-O           cow
 :(|)            monkey
 ~:>            chicken
 @};-           rose
 %%-           good luck
 **==          flag   STEAG USA
 (~~)           pumpkin
 ~O)           coffee
 *-:)           idea
 8-X             skull
 =:)            bug
 >-)            alien
 :-L            frustrated
 [-O<         praying
 $-)            money eyes
 :-"             whistling
 b-(             feeling beat up
 :)>-             peace sign
 [-X            shame on you
 \:D/              dancing
 >:/                bring it on
 ;))              hee hee
 :-@            chatterbox
 ^:)^          not worthy
 :-j              oh go on
 (*)           star
 o->            hiro
 o=>          billy
 o-+          april
 (%)            yin yang

"Iubirea faţă de care mi-am deschis sufletul rămâne în sufletul meu pentru totdeauna."                                                                                           ( site-ul yogaesoteric )

“A iubi inseamna, poate, a lumina partea cea mai frumoasa din noi. Si cum blazatii au prins gustul adevarurilor echivoce, s-ar putea sa-i aud murmurand: “O dragoste adevarata e mai mult decat o iluzie”. Stiam si noi asta, domnilor! Dar bunul Cavaler nu ne-a cerut niciodata sa renuntam, ci sa invingem desertul cel putin printr-o iluzie, daca nu printr-o piramida. Si ne-a invatat ca nici o indoiala n-are dreptul sa transforme gesturile noastre in nisip. Cu acest gand colinda drumurile, absorbit de idealurile lui si compatimindu-i pe cei ce-l insulta si-l ridiculizeaza: “sarmanii, sunt de nisip inainte de a muri; nici n-au asteptat sa moara si au dat dreptate mortii”… Octavian Paler

Iubirea inseamna incredere, daruire, dar totodata si cea mai mare durere care-ti poate fi provocata in interior. La intrebarea "iubesti?", sunt atat de putini care pot raspunde sincer, incat nu cred ca ar incapea nici macar intr-un saculet. Pentru ca multi se tem sa nu sufere, putini stiu sa iubeasca cu adevarat. Dureros este faptul ca lumea refuza sa mai creada in iubire adevarata in zilele noastre si este un sentiment prea pur si prea frumos pentru a fi inlaturat, toti avem nevoie de dragoste, toti simtim nevoia sa iubim, sa credem in culorile curcubeului, in lumina orbitoare a soarelui si in vrajile noptii. Tine minte caci atunci cand te vei indragosti cu adevarat, iti va cadea drag un suflet si nu o simpla imagine.
Vei indragi cu o neiertatoare blandete caldura ochilor sai si parfumul ce-i strabate pielea.
Si, desi poti face compromisuri in dragoste, poti castiga o lupta pe care o porti cu tine insuti, la un moment dat te vei trezi inconjurat de dezamagire, poate si regret, iar lacrimi reci de tristete nu se vor teme sa strabata necontenit contururile fine ale fetei tale. Dragostea poate fi imaginata ca o harazire Dumnezeiasca menita sa imblanzeasca trupurile lipsite de vlaga ale oamenilor, ea a devenit nelipsita, precum aerul pe care-l respiram in fiecare secunda a vietii noastre. Uneori o simpla joaca poate deveni o iubire fara granite.
In viata conteaza fiecare clipa de iubire, fie ea si lipsita de importanta, trebuie sa oferi tot ce ai mai bun din tine chiar daca nu intotdeauna este adevarata zicala:"da astazi tot si maine vei primi inzecit". Nu toti au puterea de a vedea dincolo de stratul de ceara care protejeaza inima de fericire si durere, nu toti stiu sa caute in Univers frumusetea divina, de aceea cararea pavata cu petale de flori a labirintului iubirii se inchide de fiecare data, in loc sa se inalte in vazduhul liber.
Sa iubesti patimas inseamna sa simti un roi de fluturi albi si roz in interior de fiecare data cand telefonul suna, sa-ti sclipeasca ochii de bucurie atunci cand vantul iti alinta parul sau ploaia isi sparge stropii gigantici in palmele tale, iubirea este intr-adevar un bibelou de portelan, atat de valoroasa cand se hraneste cu suflete inocente, dar atat de frageda, incat o poti pierde in orice secunda fara sa stii apoi ca a existat vreodata. Dragostea simbolizeaza infinitul soare ce-si scalda razele in uriasele valuri ale oceanelor.
Nu pot sa cred ca nu exista in fiecare inima o frantura de iubire, fie ea si nedescoperita inca sau uitata datorita trecerii anilor, niciodata povestile de dragoste nu sunt aceleasi, chiar daca aparent oamenii rai tind sa creada ca romantismul repreznta un sentiment siropos ce se repeta de fiecare data. Dar ei nu stiu de fapt cat de greu este sa-ti gasesti jumatatea intr-o lume atat de agitata si grabita, ce inseamna sa ai un moment de liniste in care sa cugeti profund, sa te gandesti la cel mai dulce lucru pe care il pastrezi in suflet, imaginea persoanei iubite ce nu-ti paraseste niciodata mintea, indiferent ce s-ar intampla…dragostea este ca o floare, daca nu este udata la timp se ofileste imediat, un suflet ce se teme de moarte nu va invata niciodata sa traiasca, dragostea nu este numai pentru cei puternici si cei norocosi, traim iubind, indiferent daca afara ninge sau este senin.
Daca ar invata toti dansul dragostei, lumea ar fi lipsita de griji si toti oamenii ar fi fericiti. Inseamna mult sa te hranesti in fiecare secunda si cu toate astea sa traiesti mereu cu senzatia de foame.
Pentru o viata secreta, care nu inseamna decat o mica evadare dintr-o lume trista inseamna enorm sa stii sa zambesti cand sufletul tau nu mai gaseste lacrimi sa verse, sa ai puterea de a continua sa speri intr-o iubire utopica, chiar daca aceasta evident nu poate ramane decat un vis. Dar cu toate astea este amuzant cum unele vise devin realitate.
Daca intr-adevar iubirea este un bibelou de portelan, imi voi aminti peste doua veacuri sa il scot putin din cutia fermecata a amintirilor si sa-l sterg de praful magic al timpului, chiar daca niciodata nu va mai straluci ca la inceput. O pledoarie la "bibeloul de portelen " semnat de Minulescu , dar cu o concluzie proprie : IUBESC SI SUNT IUBIT !!!!!!

        Parcului Natural  Balta Mica a Brailei

    Din punct de vedere geografic Parcul Natural Balta Mica a Brailei se incadreaza in zona a IV-a a cursului romanesc al Dunarii. Ramasita a uneia dintre cele mai intinse zone inundabile - Balta Brailei, Parcul Natural Balta Mica a Brailei reprezinta o marturie vie a ceea ce a fost doar cu cateva decenii in urma lunca inundabila a Dunarii.
Balta Brailei, cuprinsa intre cele doua brate ale Dunarii, Dunarea navigabila (bratul Cremenea) la vest si Dunarea Veche (bratul Macin) la est, a reprezentat una dintre cele mai importante unitati hidrobiologice din lunca Dunarii. Cu o lungime totala de aproximativ 60 km si o latime de 23 km in punctul maxim, Balta Brailei insuma aproape 96.000 ha. Daca la aceasta suprafata se adauga si lunca inundabila exterioara, atunci intreaga suprafata se ridica la peste 153.000 ha. Atunci cand aveau loc viiturile de primavara, intreaga balta devenea o imensa intindere de apa, deasupra apei ramanand numai palcurile de salcii. La viiturile cele mai mari cota de inundatie ajungea pana la 4,5 - 5 m peste etiajul Brailei. La retragerea totala a apelor, chiar si in perioadele de vara foarte secetoase, ramaneau peste 200 de balti cu apa permanenta, al caror luciu de apa era de aproximativ 16.750 ha.

Aproape toate baltile din interiorul Baltii Brailei aveau legatura intre ele, dar si cu fluviul, prin numeroase privaluri (Cluciu, Corotisca, Rusava etc.), iar pricipalele cuvete lacustre erau conectate intre ele prin intermediul unor canale longitudinale (Filipoiu, Ulmu - Jaghia, Brezoiasca, Maicanu etc). Cel mai mare era canalul Filipoiu care facea legatura intre un capat si celalalt al Baltii pe directia nord-sud, a celor mai mari lacuri: Serbanul, Ulmul, Ulpasul, Rutundul, Copoiul, Zagna, Japsa Plopilor. Toate aceste privaluri si canale formau o adevarata retea hidrografica prin care se realiza alimentarea baltilor cu apa din bratele Dunarii.

Amenajarile dintre anii 1964 - 1970 ce s-au efectuat asupra Baltii Brailei prin desecarea, indiguirea acesteia si dirijarea terenurilor spre folosinta in agricultura (Insula Mare a Brailei), au modificat radical atat relieful cat si microclimatul local. Daca se ia in calcul si componenta economica, atunci ne putem da seama de "raul" ecologic care s-a produs pentru aceasta zona prin disparitia luncii inundabile. Construirea digurilor de o parte si de alta a malurilor Dunarii, a caror lungime totala este de peste 150 km, a scos din circuitul natural de revarsare a fluviului o suprafata de 72.382 ha.

Conform celui de-al 5-lea Simpozion "Dunarea si biodiversitatea" organizat la Braila in anul 1998, s-a facut propunerea ca intreaga zona cuprinsa intre Giurgeni (kilometrul 235) si Braila (kilometrul 170), ramasa in regim liber de inundatie dupa indiguirea Baltii Brailei, sa poarte denumirea de "Baltile Mici ale Brailei". Ulterior, zona a fost desemnata ca Parc Natural, purtand denumirea de Parcul Natural Balta Mica a Brailei.

Astfel, sub aceasta denumire intra urmatoarele 7 insule, ordinea lor fiind considerata din amonte spre aval: Insula Varsatura, Insula Chiciu, Insula Mica a Brailei, Insula Orbului, Insula Calia, Insula Fundu Mare, Insula Harapu. Suprafata totala pe care o insumeaza aceste insule este de aproximativ 15.000 ha, reprezentand de fapt zona care a mai ramas in regim liber de inundatie dupa ce s-a realizat indiguirea Baltii Brailei. Supusa in fiecare an perioadelor de revarsare a apei, Insula Mica a Brailei este o suma de ecosisteme terestre si acvatice interdependente (un biom specific Dunarii). Intre aceste doua tipuri de ecosisteme nu exista in timp o delimitare stricta. Astfel, atorita influentei exercitate de nivelul viiturilor sezoniere, intreaga suprafata a insulei este continuu remodelata, intre ecosistemele componente existand o succesiune si inlocuire periodica. Viiturile foarte mari fac ca acolo unde era un ecosistem terestru sa apara unul acvatic, iar retragerea apelor duce la reaparitia din nou a uscatului. Aceasta dinamica anuala este o caracteristica esentiala a Insulei Mici a Brailei (si in general a tuturor zonelor supuse revarsarilor). Prin marimea ei, dar si datorita importantei pe care o are atat din punct de vedere ecologic, cat si economic, Parcul Natural Balta Mica a Brailei prezinta un interes deosebit pentru lumea stiintifica, fiind inca o zona putin studiata.
Text preluat de la dl.Nicolae ONEA
Biolog la Sectia de Stiinte ale Naturii, Muzeul Brailei

Scurtături tastatură Windows

O listă cu scurtături in Windows. Sper să fie va fie utilă !

CTRL+V (Lipeşte)

CTRL+Z (Anulează comanda)

DELETE (Şterge)

SHIFT+DELETE (Şterge obiectul fără să il ducă la Coşul de gunoi)

CTRL la tragerea unui obiect (Copopiază obiectul în locul în care e dus)

CTRL+SHIFT la tragerea unui obiect (Creează o scurtătură a obiectului în locul în care e dus)

F2 key (Redenumeşte obiectul)

CTRL+RIGHT ARROW (Mută cursorul de selectare la începutul următorului cuvânt/obiect)

CTRL+LEFT ARROW (Mută cursorul de selectare la începutul cuvântului/obiectului precedent)

CTRL+DOWN ARROW (Mută cursorul de selectare la începutul următorului paragraf)

CTRL+UP ARROW (Mută cursorul de selectare la începutul paragrafului precedent)

CTRL+SHIFT cu orice tastă săgeată (Selectează o bucată de text sau un cuvânt)

SHIFT cu orice tastă săgeată (Selectează mai multe obiecte într-o fereastră sau pe desktop sau selectează din text într-un document)

CTRL+A (Selectează tot)

F3 key (Caută un fişier sau un dosar)

ALT+ENTER (Afişează proprietăţile obiectului selectat)

ALT+F4 (Închide fereastra activă sau iese din program)

ALT+SPACEBAR (Deschide meniul ferestrei active)

CTRL+F4 (Închide documentul activ într-un program care permite deschiderea simultană a mai multor fişiere)

ALT+TAB (Trece de la un program deschis la altul)

ALT+ESC (Trece de la un program deschis la altul în ordinea în care au fost deschise)

F6 key (Trece de la un obiect la altul într-o fereastră sau pe desktop)

F4 key (Afişează bara de adrese în Computerul Meu sau în Windows Explorer)

SHIFT+F10 (Afişează meniul de scurtătură la obiectul selectat)

CTRL+ESC (Deschide meniul Start)

ALT+Litera subliniată într-un meniu (Activează meniul corespunzător literei)

Litera subliniată la o comandă într-un meniu deschis (Activează comanda corespunzătoare)

F10 key (Activează meniul unei ferestre)

SĂGEATĂ DREAPTA (Deschide următorul meniu la dreapta sau un submeniu)

SĂGEATĂ STÂNGA (Deschide următorul meniu la stânga sau închide un submeniu)

F5 key (Reîmprospătează elementele ferestrei active)

BACKSPACE (Trece la dosarul părinte în Computerul meu sau în Windows Explorer)

ESC (Anulează acţiunea curentă)

SHIFT dacă ai introdus un CD-ROM în unitatea CD-ROM (Nu dă voie programului de pe CD-ROM sa pornească automat)

Scurtături în casetele dialog

CTRL+TAB (Trece înainte de la un tab la altul)

CTRL+SHIFT+TAB (Trece înapoi de la un tab la altul)

TAB (Trece înainte de la o opţiune la alta)

SHIFT+TAB (Trece înapoi de la o opţiune la alta)

ALT+litera subliniată (Activează comanda corespunzătoare literei)

ENTER (Activează comanda sau butonul activ)

SPACEBAR (Bifează sau debifează o opţiune)

Tastă săgeată (Selectează un buton dintr-un grup de butoane)

F1 key (Afişează ajutorul)

F4 key (Afişează un obiect din lista activă)

BACKSPACE (Trece la dosarul părinte în casetele Open sau Save As…)

Tastatură Microsoft

Windows Logo (Afişează sau ascunde meniul Start)

Windows Logo+BREAK (Afişează casetă System Properties)

Windows Logo+D (Afişează Desktop)

Windows Logo+M (Minimizează toate ferestrele)

Windows Logo+SHIFT+M (Restaurează ferestrele minimizate)

Windows Logo+E (Deschide My Computer)

Windows Logo+F (Caută un fişier sau un folder)

CTRL+Windows Logo+F (Caută un computer într-o reţea)

Windows Logo+F1 (Deschide Windows Help)

Windows Logo+ L (Blochează tastatura sau face Log off)

Windows Logo+R (Deschide meniul Run/Execută)

Windows Logo+U (Deschide Utility Manager)

Scurtături accesibilitate

SHIFT dreapta pentru 8 secunde (Porneşte sau opreşte FilterKeys)

ALT stânga+SHIFT stânga+PRINT SCREEN (Activează sau dezactivează contrast mare)
ALT stânga+SHIFT stânga+NUM LOCK (Activează sau dezactivează mouse mişcat de taste)

SHIFT de 5 ori (Activează sau dezactivează StickyKeys)

NUM LOCK pentru 5 secunde (Activează sau dezactivează ToggleKeys)

Windows Logo +U (Deschide Utility Manager)

Windows Explorer Keyboard Shortcuts

END (Merge la sfârşitul ferestrei active)

HOME (Merge la începutul ferestrei active)

NUM LOCK+ semnul Asterisk (*) (Deschide toate subfolderele unui folder selectat)

NUM LOCK+ semnul Plus (+) (Afişează conţinutul folderului selectat)

NUM LOCK+ semnul Minus (-) (Restrânge folderul selectat)

SĂGEATĂ STÂNGA (Restrânge un folder dacă este deschis sau selectează folderul părinte)

SĂGEATĂ DREAPTA (Deschide un folder dacă este deschis sau selectează primul subfolder)

Scurtături Internet Explorer

CTRL+B (Deschide meniul Favorite)

CTRL+E (Deschide bara Search)

CTRL+F (Deschide utilitaru Find)

CTRL+H (Deschide bara History)

CTRL+I (Deschide bara Favorites)

CTRL+L (Deschide caseta de dialog Open)

CTRL+N (Dublează fereastra explorer, aceeaşi adresă)

CTRL+O (Deschide caseta de dialog Open, acelasi cu CTRL+L)

CTRL+P (Deschide caseta de dialog Print)

CTRL+R (Actualizează pagina deschisă - acelaţi cu F5)

CTRL+W (Închide fereastra curentă)

                                                            Nota : Preluare de la AUREL

- Pe o chifla de Big Mac sunt in jur de 178 seminte de susan.
- Daca mirosi banane si mere verzi (fara sa le maninci), slabesti mai usor.
- De fiecare data cind lingi un timbru, consumi o zecime de calorie.
- Daca pui boabe de struguri in cuptorul de microunde, acestea vor exploda.
- Cea mai veche guma de mestecat dateaza de acum 9000 de ani.
- Pe parcursul vietii, un om inghite in timpul somnului in jur de opt paianjeni.
- Cea mai intrebuintata leguma din lume este ceapa.
- Alunele constitue unul dintre ingredientele dinamitei.
- Un pahar cu apa fierbinte ingheata mai repede in frigider decit unul cu apa rece.
- In 1987, American Airlines a economisit 40.000 $ eliminand cite o maslina din fiecare salata servita celor care stateau la bussines class.
- Mel Blanc, "vocea" lui Bugs Bunny, este alergic la morcovi.
- Macaitul ratei nu produce ecou.
- Un gindac de bucatarie poate trai citeva saptamini decapitat, murind insa de foame.
- Mai mult de 10.000 de pasari mor in fiecare an strivindu-se de geamurile cladirilor.
- Limba Balenei Albastre cintareste mai mult decit un elefant.
- Gainatul produs de o gaina pe parcursul vietii poate genera suficienta energie penatu ca un bec de 100W la lumineze timp de 5 ore.
- A existat o specie de cal care avea marimea unei pisici de casa.
- La nastere, crevetele este mascul, apoi, pe masura ce creste, devine femela.
- Un cameleon orb, este perfect capabil sa-si schimbe culoarea in concordanta cu mediul inconjurator.
- Elefantul este singurul animal cu 4 ghenunchi, si toti ursii polari sunt stingaci.
- In Florida, este interzis sa arunci ceva, dintr-o masina in miscare, exceptind apa si gainile vii.
- Leul este singura felina mare care poate toarce.
- Pestii de apa sarata beau apa, iar cei de apa dulce nu.
- Durata de viata a unei papile gustative este de 10 zile.
- Barbatii au de sase ori mai multe sanse sa fie loviti de fulger decit femeile. (Deci nu exista justitie divina!).
- Este anatomic imposibil sa-ti lingi cotul. Cu toate aceste, 75% din cei ce afla incearca sa atinga cotul cu limba.
- In topul obiectelor cu care se ineaca americanii, scobitoarea este pe primul loc.
- Singele homarului este albastru deschis.
- Porcii nu pot sa se uite in sus. Spre cer.
- Inima unui crevete este in cap.
- Sobolanii si caii nu pot vomita.
- Dihorii dorm 20 ore pe zi. Melcii pot dormi 3 ani.

                      Manipularea in  cadrul organizatiei

1.1Amorsarea

        Amorsarea este o tehnica proprie celor ce lucreaza in comert(in SUA este cunoscuta sub numele de low-ball si este folosita in vanzarea de automobile).Ea consta in a determina subiectul sa ia o decizie fie pomenindu-i de anumite avantaje fictive , fie ascunzandu-i anumite inconveniente. Daca subiectul a luat deja decizia , acesta are tendinta de-a nu mai reveni asupra ei atunci cand cunoaste avantajele si inconvenientele reale ale produsului (se presupune ca aceasta perseverare in decizie tine de subconstient : in acest fel , individul nu este silit sa recunoasca fata de sine ca a luat o hotarare gresita)Foarte important : subiectul trebuie sa aiba libertate totala de decizie!

          Domnul Vasilescu, sef al unei firme de P.R.,are nevoie de un voluntar care sa se ocupe de un anumit grup de invitati la un dineu. „Victima” aleasa este domnul Ionescu.Acestuia i se face urmatoarea propunere:”Stii, am ava nevoie de un voluntar care sa se ocupe de  invitati la dineu....Sunt mai multe persoane importante, printre care si celebra cantareata...(subiectul fiind un mare fan al acesteia)”. Pentru a primi lamuriri suplimentare, Ionescu merge la responsabilul de proiect.Acesta il informeaza ca a fost o neintelegere, ca respectiva vedeta a refuzat invitatia din motive obiective, dar ca locul de insotitor este inca valabil.Astfel, Ionescu este nevoit sa petreaca o seara intreaga in compania unor straini plictisitori, fara a avea nici un fel de avantaje.

1.2Amagirea (Momeala)

         O alta tehnica foarte folosita de comercianti este aceea a amagirii  De acesata data , subiectul este determinat sa ia decizia adoptarii unui comportament , comportament avand ca scop obtinerea unor avantaje.Dupa ce decizia este luata , subiectul ia cunostinta de schimbarea conditiilor (deci nu mai are posibilitatea aceluiasi comportament) dar i se ofera posibilitatea adoptarii unui comportament similar (care insa nu prezinta aceleasi avantaje).Sa luam un exemplu:

          Fiecare angajat al firmei trebuie sa-si aleaga o activitate suplimentara dintr-o lista realizata de conducere. Consultand lista, Ionescu se decide sa se ocupe de crearea unei brosuri de prezentare a firmei.Munca este relativ usoara, termenul limita acceptabil( doua saptamani), iar raportul cantitate-munca/bani primiti este bun.Merge sa-si informeze seful despre alegerea facuta, dar...”Imi pare rau, Ionescule, dar deja se ocupa cineva de brosura...In schimb, avem nevoie de cimeva care sa plaseze brosurile in diverse locuri din Bucuresti. Ce zici, vrei sa te ocupi tu? Banii sunt aceiasi!” Astfel, pe bietul Ionescu il asteapta 2-3 saptamani de du-te-vino in locul unei munci mai usoare la birou.

        Cele doua tehnici pot parea identice cititorului , ambele implicand doua decizii succesive.Totusi , spre deosebire de amorsare , amagirea presupune doua decizii cu caracter diferit.Astfel , decizia finala (cumpararea unei perechi de blue-jeans la un pret normal) este urmarea unei decizii initiale ramase fara obiect (cumpararea unei perechi de blue-jeans cu un pret mai mic).

2.Piciorul-in-usa

        Piciorul-in-usa este o tehnica ce tine de manipularea cotidiana.Procedeul este realizat astfel: se obtine de la un subiect(evident , acesta beneficiaza de libertatea de-a alege) un comportament preparatoriu simplu si putin costisitor.Procesul se va petrece in imprejurari care faciliteaza angajamentul.Dupa ce acest comportament este obtinut , subiectului ii este cerut in mod explicit sa emita un nou comportament , de aceasta data unul mai costisitor , pe care nu l-ar fi realizat in mod spontan.

         Ionescu este chemat de sef si i se comunica urmatoarele:”Ionescule, e nevoie de cineva care sa se ocupe de biletele de avion pentru d-l. X( client important al firmei) care pleaca in State.Vrei sa te ocupi tu?” Sarcina nu e grea, Ionescu accepta.Are astfel sansa de a trece drept „Baiat bun si de incredere” in fata sefului. Cand sa iasa din birou, este oprit:” Ar mai fi ceva...Stii, de mult firma doreste sa lanseze un program interactiv cu publicul sau. N-ai vrea sa te ocupi tu?” Astfel, desi se plecase de la o munca de cateva minute, Ionescu se trezeste implicat intr-o activitate suplimentara care ii mai ocupa cel putin doua ore pe zi.

        Tehnica picior-in-usa  consta tot intr-un efect de perseverare intr-o decizie anterioara , subiectul angajat intr-un prim comportament decis in mod liber este mai inclinat sa dea curs cererii ulterioare (scopul manipulariii).Dupa cum am vazut mai sus , subiectul este determinat de X sa ia o decizie (sa fie de ajutor) intr-un mod banal (”cat este ceasul?”).In continuare , manipulatorul foloseste o formula de gratificare (”Va multumesc foarte mult , sunteti foarte amabil”) , avand ca scop sporirea increderii in sine a individului manipulat (actiunea sa este apreciata , deci el este un om bun ).Nici folosirea verbului ”ati vrea” nu este intamplatoare.”A vrea” este mai clar ca sens decat ”a putea” . ”Ati putea sa …” lasa interlocutorului o portita de scapare , pe cand ”ati vrea sa…” este mult mai de efect.In primul caz , subiectul poate gasi scuze fata de celalalt si fata de sine .In cel de-al doilea caz , el fie accepta sa se conformeze cererii , fie trebuie sa  accepte o imagine despre sine care este destul de neplacuta : este un om rau si zgarcit.

3.Usa-in-nas

        Aceasta noua tehnica se bazeaza pe un principiu exact opus celui descris in paragraful de mai sus.In acest caz cererea initiala consta intr-un serviciu extrem de costisitor , nu intr-unul simplu, dupa cum ne-am astepta.Prima data i se cere subiectului un serviciu foarte mare (pe care stim cu siguranta ca ni-l va refuza) , dupa care ii cerem un al doilea serviciu (mai mic in comparatie cu primul). Determinant in reusita acestei tehnici nu este faptul ca cererea initiala a fost refuzata , ci faptul ca  a fost considerata exagerata: ”…in literatura stiintifica se intalnesc situatii cand o cerere insuficient de costisitoare este respinsa fara sa duca la un efect de usa-in-nas.In acest caz nu ezitati : cereti imposibilul.”(R.V.Joule & J.L.Beauvois - ”Tratat de manipulare”)

        Diferenta dintre cele doua metode este observabila si din punct de vedere al tematicii cererilor.Pentru a realiza un picior-in-usa comportamentul preparator si comportamentul final(scopul manipularii) nu presupuneau neaparat o tematica similara.In acest caz , cele doua cereri trebuie sa urmeze aceeasi linie (aceeasi cauza , acelasi proiect), singura diferenta fiind de cost.

         Aceluiasi Ionescu i se propune de catre sef sa ajute la organizarea unui mare spectacol pentru partidul X care implineste 100 de ani de la infiintare.Munca nu intra neaparat in atributiile lui si presupune 3-4 ore de munca in plus pe zi, timp de doua saptamani, care nu vor fi platite.Evident( cu exceptia cazuluiin care lui Ionescu ii este frica sa nu-si piarda slujba daca refuza), raspunsul va fi negativ.In acest caz, seful, vizibil dezamagit, va veni cu o mare propunere:”N-ai putea atunci sa te ocupi de oaspetii nostri care vin maine din Canada?”( activitate care presupune 5 ore si o singura zi). Ionescu accepta.

                Dar de ce reactioneaza subiectii in aceasta maniera? Primii care au propus o explicatie au fost Cialdini si colaboratorii sai.: ” Daca incepem prin a cere cuiva o favoare extrema al carei refuz este sigur , si daca trecem dupa aceea la o cerere mai mica , individul ar putea resimti o presiune normativa care sa-l faca sa raspunda concesiei noastre printr-o concesie din partea sa.In masura in care situatia se prezinta astfel incat raspunsul celuilalt la cererea noastra implica o alegere dihotomica –da sau nu- singurul mod pentru el de a demonstra reciprocitate consta in a trece din pozitia initiala de refuz intr-o pozitie de asteptare.Astfel,  printr-un mijloc indirect de retragere iluzorie din pozitia noastra initiala , este posibil sa-l determinam pe celalalt sa accepte cererea pe care doream s-o accepte de la inceput.”

        Alti autori (Miller , Seligman , Clark si Bush) considera ca ca nu refuzul constituie factorul principal ce cauzeaza fenomenul in discutie.Pentru acestia, subiectul accepta ce-a de-a doua cerere  pentru ca aceasta pare mult mai avantajoasa fata de prima (lucru care nu s-ar  fi intamplat in lipsa primei cereri).

4.Un experiment interesant

        In 1975 , Cann , Sherman si Elkes au incercat sa determine care dintre cele doua tehnici (piciorul-in-usa si usa-in-nas) este mai eficienta(amorsarea nu a fost luata in calcul , aceasta fiind un procedeu cu o arie da aplicabilitate mai restransa).Experimentul consta in a-i determina pe locuitorii din Bloomington (Indiana) sa distribuie in anturajul lor 15 brosuri despre siguranta rutiera.Dupa cum se observa din tabel (ultima pagina) , cele doua tehnici se dovedesc la fel de eficiente (diferenta nu este statistic semnificativa).Situatia este cu totul alta cand cele doua cereri sunt formulate la un interval de cateva zile.Piciorul-in-usa isi pastreaza eficienta (70% dintre subiecti accepta) , dar usa-in-nas se dovedeste a fi  complet ineficienta(29%).

5.Cateve consideratii de final

1.La prima vedere , punerea in aplicare a metodelor prezentate mai sus nu pare sa fie o problema.Tin totusi sa precizez ca doar cunoasterea lor teoretica nu va face automat buni manipulatori (mai este nevoie si de  experienta , de un simt acutit al relatiilor umane , de o anume pregatire culturala).

2.Dupa cum deja ati observat , aceste metode nu garanteaza  neaparat succesul actiunii .Eficacitatea lor consta in  cresterea sanselor de a va atinge scopul.

*Cele doua cereri sunt formulate in timpul aceleiasi conversatii

Bibliografie

-R.V.Joule&J.L.Beauvois : ”Tratat de manipulare”(Editura ANTET ,1999)

-John Gray – ”Barbatii sunt de pe Marte , femeile sunt de pe Venus”(Editura VREMEA , 1998)

 -DARIE DAN , Student

                                 Manipularea prin publicitate

Introducere

        Am da dovada de o naivitate extrema daca am crede ca publicitatea este un domeniu in care onestitatea joaca un rol decisiv.Ar fi imposibil.Daca acum 11-12 ani un anumit tip de produs (pasta de dinti de exemplu) era prezent pe piata romaneasca intr-o gama foarte restransa de variante , in decursul ultimilor ani oferta s-a diversificat si concurenta a devenit acerba.In aceste conditii , agentiile de publicitate se vad nevoite sa recurga la mici trucuri pentru a impune publicului ideea ca  produsul A este mai bun decat celelalte.In general se folosesc doua mari metode , diferenta intre ele constand in modul de abordare a publicului : ca multime sau ca individ.

1.Publicul – o multime

        In acest caz , procedeul folosit are doi pasi bine definiti : afirmarea si repetarea (actiunea lor este lenta , dar sigura).Afirmatia pur si simplu , neinsotita de nici un rationament si de nici o dovada , constituie o cale sigura prin care o idee este facuta sa se impuna in constiinta publica.Cu cat afirmatia este mai concisa si mai lipsita de argumente , cu atat mai bine se va impune.O afirmatie nu are insa un efect puternic decat cu conditia sa fie repetata in mod constant , pe cat posibil in aceiasi termeni.Lucrul afirmat, repetat in mod constant , sfarseste prin a se intipari in memorie , ba mai mult, este acceptat ca adevar demonstrat.El se intipareste in zonele profunde ale subconstientului , unde se elaboreaza motivatiile actiunilor noastre.Dupa o vreme , uitand cine este emitatorul asertiunii repetate , ajungem sa fim convinsi de adevarul ei.

Exemplu: Dupa ce ani de-a randul i s-a repetat (si inca i se repeta) ca pasta de dinti ”Colgate” este cea mai buna ,  publicul roman a devenit ferm convins ca acesta este adevarul.La ora actuala , ”Colgate” a depasit net la capitolul vanzari produsele concurente (”Aquafresh” si ”Blend-a-med”).

        Aceeasi metoda este aplicata si in cazul publicitatii institutionale (aflata inca intr-un stadiu incipient in Romania;din acest motiv am selectat o serie de exemple din S.U.A.).De exemplu : I.B.M. sustine ca ”ajuta informatia sa fie pusa in slujba oamenilor” , fara a se preciza care oameni au de castigat , in ce moduri si pe cheltuiala cui.O companie telefonica de pe Coasta de Vest afirma ca ”tehnologia le  va da oamenilor timp pentru a fi umani” si ca ar trebui sa-i predam ei responsabilitatea de a administra tehnologia.Dow Chemical , compania care parjolit Vietnamul cu napalm si Agent Orange , prezinta acum in reclamele sale de televiziune imagini feerice gen ”National Geografic”, afirmand ca este firma care ”protejeaza viata in salbaticie”.

2.Publicul – individul

        ”Subiectele spre care oamenii se orienteaza in viata de zi cu zi , despre care simt ca merita sa fie discutate si pe care incearca sa le administreze sunt sperantele si temerile lor , visurile , nelinistile , vinovatiile , grijile si proprietatile structurale ale relatiilor si institutiilor sociale in care se gasesc implicati”(R.Harre , D.Clarke si N.De Carlo – ”Motivatii si mecanisme-Introducere in psihologia actiunii”).Tocmai acest spatiu emotional este acela pe care agentii publicitari incearca sa-l influenteze , speculand ”nefericirea (…) temerile , anxietatile si suferintele inadecvarii personale”(Baumann – ”Legiuitori si interpreti”).Sunt propuse solutii comerciale.Actiunile omenesti motivate , bazate pe necesitati , inainteaza astfel spre gratificare. Antropologul canadian G.McCracken spune ca agentii de publicitate isi comercializazeaza produsele in moduri care sa (re)capteze conditiile emotionale , circumstantele sociale si stilurile de viata care au fost deplasate si indepartate in mod deliberat.Apoi , marfurile devin accesibile , pentru a-l ajuta pe consumator sa castige (sa recastige) ceea ce a fost facut sa para inaccesibil – trecutul de aur , viitorul luminos sau prezentul alternativ. Frenezia de a urmari idealuri deplasate genereaza o interminabila cautare a autosatisfactiei.Dupa cum relateaza A.Giddens , ”proiectarea sinelui se transforma intr-una a posedarii bunurilor dorite si a urmaririi unor stiluri de viata incadrate artificial (…).Consumul bunurilor mereu noi devine in parte un substitut pentru dezvoltarea autentica a eului”.Efectul este exponential: ”din momentul introducerii , bunul cel nou incepe sa ceara compania altor bunuri noi.Individul care consimte la prima cerere descopera ca acesteia ii urmeaza sute de alte (…) niveluri tot mai inalte de consum , vazute ca sedii ale placerii , cand de fapt nu sunt decat niste comoditati anoste si plicticoase”(G.McCracken).

        In concluzie : mass-media sugereaza la nesfarsit metode de gratificare a nevoilor omenesti .Metodele sunt substituite uneori cu necesitatile., iar sensurile se indeparteaza de la real catre ideal , ca parte din planul general de a promova permanent nelinistea consumatorului si a-i oferi o multitudine de solutii materiale profitabile pe termen scurt.

Exemplu : Inca de la inceputul anilor ’50 hainele de piele tip ”motor” (sau ”perfetto”) au fost asociate de producatori cu imginea rebelului (James Dean a fost primul reprezentant al acestei imagini) , a individului ”macho” (Arnold Schwarzenegger – ”Terminator 2”). Acelasi tip de figuri reprezentative apar si in cazul motocicletelor ”Harley-Davidson”.Scopul acestei reclame este ca individul sa confunde nevoia reala (obtinerea respectului de sine) cu metoda de gratificare a acestei nevoi (cumpararea si folosirea  respectivului produs)

Bibliografie

-G. Le Bon – ”Psihologia multimilor” (Editura ANTET XX PRESS)

-J. Lull – ”Mass-media , comunicare , cultura” (Editura SAMIZDAT)

 - Darie DAN , student